| 1 |
Se oi amicizzia cu mmantegna, nu panaru vascia e unu vegna. |
A telisi filia na cratesi, na cofini pai ce ena erchete. |
Se vuoi che l'amicizia regga, un paniere vada e uno venga. |
| 2 |
Ogne ppetra àusa parite, e sse è ccrossa cunta pe ddoi. |
Passo lisari asconni tikco, ce anè pachea canni ià dio. |
Ogni pietra alza parete, e se è grossa conta per due. |
| 3 |
Morse lu suscettu, e nnu ffòsime cchiùi cumpari! |
Apesane o suscetti, ce enisomesta pleo cumpari |
Morì il figlioccio, e non fummo più compari |
| 4 |
Abbitu nun fa mmonicu (però dice lu tata comu vai vistuta, cusì si' ccarculata). |
Ondima e canni o munaco (ma lei o cciurimmu ca secundu pai ndimeno, io ise carculata). |
Abito non fa monaco (però mio padre dice che come vai vestita, così sei calcolata). |
| 5 |
Cumpare cumpare, cu li greci no parlare, dicene cusì e culì, acqua nerò e vinu crasì. |
Cristianò, metus greku na mi cuntesci a ilene na pramma iatannò, nerò 'nerò' crasì' crasì'. |
Compare compare, non parlare con i griki, dicono questo e quello, chiamano l'aaqua 'nerò' e il vino 'crasì'. |
| 6 |
Lu jentu ncucchia li fùmuli, e lle campane li prèiti |
Onanemo sianonni us fumulu, ce tes campane us pateru |
Il vento raduna i cespi sradicati, e le campane i preti |
| 7 |
Cu ll'arte e ccu llu ngannu se campa metà annu, cu llu ngannu e ccu l'arte se campa l'àutra parte. |
Mi narte ce metonganno izzi imiso kcronò, metonganno ce mi narte izzi inadghi imisa. |
Con l'arte e con l'inganno si campa metà anno, con l'inganno e con l'arte si campa l'altra parte. |
| 8 |
De na sciumenta càmbara nu tte pijare fija: se nu nn'è ttutta càmbara, a ccàmbara ssumija. |
A sce mia sciumenta càmbara na mi pai iaterattu: andenene oli càmbara ismia càmbara ammiazzi. |
Di una giumenta sbilenca non ti pigliare la figlia: se non è tutta sbilenca, a sbilenca somiglia. |
| 9 |
Ci àve face nave, ci nu nn'àve perde ccenca àve. |
Ti sechi canni nave, ti nonechi kcanni cio pu vastà. |
Chi ha fa nave, chi non ha perde ciò che ha. |
| 10 |
Lu ggiudizziu è cca te campa, lu pane quantu pare ca te bbinchia |
O giudizio ene cio ca se izzì, ca o sciomì tosso fenete ca se cordonni |
E' il senno che ti fa campare, il pane non altro fa che saziarti |
| 11 |
Fiju de ggiùdice nu ttime tribbunale |
Petì asce jutico e foriete tribunali |
Figlio di giudice non teme tribunale |
| 12 |
Male cumune, ddifriscu de fessi. |
Attofiacco puoli, defrischene us fessu. |
Mal comune, sollievo di fessi. |
| 13 |
A stu munnu nu ai gnenti, se nu llu tiri cu lli denti |
Citto cosmo enechi tipoti, andè tto sirni meta dontia |
A questo mondo non hai nulla, se non lo strappi coi denti |
| 14 |
L'acqua piu piu te futte, e fazza Ddiu! |
Onnerò piu piu se crani, ce canni Teo! |
La pioggia fina fina ti fotte, e sia come Dio vuole! |
| 15 |
Vale cchiui l'acqua de marzu e de aprile ca lu cavaddu de lu re cu tutte le tire. |
Rinzi preo na nerò ascemarti ce asceaprili, ta ampari-su me olo to trainu. |
Per il contadino, è più importante l'acqua di marzo e di aprile che il cavallo del re con tutte le sue ricchezze. |
| 16 |
Ncùcchiate cu lli meju de tie, e ffalli le spese |
Accuchiestu me uscajo asce sena, ce castu te spise |
Unisciti coi migliori di te e fagli spese |
| 17 |
A stu munnu, ci va an galla e cci va an funnu |
Citto cosmo, tis pai ngalla ce tispai acau |
A questo mondo, chi va a galla e chi va a fondo |